lemondegala

treizeci de mingi pariziene

altădată ţi-aş fi luat palmele între obraji

şi ti-aş fi colorat noaptea cu inima mea

de la dragoste la senzualitatea

de la mare la soare

cu o bataie de inimă

şi cu aşteptarea pe faleză

din plastilină aş fi modelat

pitici şi licurici în gândurile de plecare

pe care i-aş fi suflat într-o clipită cu un sărut

m-aş fi jucat cu mâinile tale de la cer la pământ

în toate limbile posibile

şi ţi-aş fi strigat

despre lorelei

despre cât de mult a iubit

astăzi

lorelei a murit

gala sta deoparte

scoate amintiri din priviri din gânduri din vise

le dă foc pe rând

şi din cenuşă îşi face casă masă şi alte vise

pe care le mestecă încet pe dinţii din faţă

până prind gust

de rugină de mucegai de stătut

gala înghite visele cu noduri

unele fug până în inimă şi conturează ani rotunzi

altele se ascund după degete şi  întreabă: