la vânat de îngeri
la vânat de îngeri
la început sărutul era doar un cuvânt
topit din stampe şi culoare
spirală după spirală răsucite una într-alta
o funie de fulger
din care se iscase un axis mundi
dimineaţa îngerii
făceau bungee jumping cu ea
vrăjiţi şi posedaţi
de căderea liberă
îngerul de iulie
şi-a agăţat o aripă pe la jumătatea drumului
din umărul lui curgea
lapte
peste fecioara de azbest
se prelingea încet fierbinte
strop cu strop îi pătrundea trupul
până când piatra se îmbrăca în carne
şi începea să tremure sub daltă.
ceilalţi îngeri îi intraseră în vene
nişte corzi care îi strângeau pulsul în braţe
în jur se împrăştiaseră pene
paşii tăi le călcau
de parcă ar fi umblat pe ape
în trup de lemn
nu
îngerii nu mai vroiau să plece
stăpâneau trupul fecioarei de lapte şi stâncă
îşi făceau de cap în arterele ei
ţi-ai pregătit privirile
o puşcă de vânat îngeri
booommmm
apăsarea pe trăgaci sau tunetul ?
ploaia spăla nisipul
minerale, lapte, pene
toate se pierdeau printre ape
furtuna reteza frânghiile de adrenalină
hrsssst
îngerii fugiseră înapoi în cer
pe faleză
fecioara alungită pe partea stângă
asculta glasul aripii albe pline de sânge:
„statuile n-au inimi
au sânge de înger care alergă nebuneşte
de la tălpi în creştet
după sărutul din ţara soarelui răsare „.
Inscrivez-vous au blog
Soyez prévenu par email des prochaines mises à jour
Rejoignez les 36 autres membres