lemondegala

să nu stai prin preajmă când vor pleca!

îmi adun nopţile în care erai lângă mine

ca pe-un stol de păsări călătoare

care pleacă în ţări unde aşternuturile fierbinţi

nu topesc aripile de ceară

nici nu îngheaţă zborul prematur

să treacă peste kilometri de tristeţi

ar trebui să zboare prin întuneric

să uite frica de necunoscut

să-şi lipească penele într-o pelerină

impermeabilă şi antistatică

pe care lacrimile n-o vor păta

iar loviturile de graţie n-o vor arde

nici cincizeci de silabe / secundă

nu-i vor bulversa tăcerea ridicată steag de pace

biletele cu preţ redus

sunt epuizate

locurile  în picioare provoacă

halucinaţie

vizele sunt  doar pentru

cei din ţara minunilor

să nu stai prin preajmă când vor pleca

viitorului  îi e frică de înălţime