lemondegala

lemondegala

joaca de-a uraganele

apasă-l pe buze….

tremură….

simţi?


se zbate , zburdă, se înfioară, se învârte, zburătăceşte şi strigă

se răzvrăteşte, îngenunchează, se aruncă în prăpăstii şi sare peste valuri

prinde luna de-un picior şi aleargă de la deşert la gheţari

un resort, o săgeată gata să plece de nebună  în lumea largă

un uragan

 

ştiu să mă joc, ştiu să fiu singură

să fac echilibristică pe linia sufletului meu

să mă dau de-a dura printre cuvinte şi atingeri

să fac giumbuşlucuri cu crâmpeie de cortex

să învârt pe călcâie toată inima mea  de gală

dar nu ştiu

să mestec uraganul cu porţia

să-l gust în rate de una singură între ora de tăcere şi cea de pasiune

 

pot să ma pierd

să mă scurg ca o pumn de nisip

ca o respiraţie de briză matinală

să mă adun în cuburi de gheaţă

pot de toate

numai să-mi port uraganul  de una singură  între  bosforuri   nu pot


 



20/02/2010
1 Poster un commentaire

A découvrir aussi


Inscrivez-vous au blog

Soyez prévenu par email des prochaines mises à jour

Rejoignez les 26 autres membres