vitraliu
vitraliu
uneori mi se face frică
în jurul meu cioburile se împing unele pe altele
de la stânga la dreapta
ridică tot mai multe ziduri
colţuroase murdare acustice
fantomele acelea de la geamuri
când aveam şase ani
dacă le apropiu de pupilă
pot să-mi citesc gândurile
de la dreapta la stânga
dacă îmi ating urechea
pot să ascult
cinci minute de Katchaturian la lumina lunii
numai gustul de mercur expirat
nu le poate schimba starea de agregare
cioburile sunt tot cioburi
de la diamant la sticla
urlă ca singurătatea în anticamera fericirii
despre cum se scurg
cuvintele paravan în orice direcţie
ploaia de ieri peste trupul de piatră
alteori mi-e bine
când cioburile ştiu să stea drepţi
un puzzle vorbeşte despre mine
Commentaires
gina site : http://incertitudini2008.blogspot. com | le 18/06/2009 ŕ 09:26:08Am citit, in linishtea diminetzii, am privit dincolo de cioburi- de la stanga la dreapta- si am ascultat, cu urechea , pana atunci inchisa, scurgerea, mereu ascutzita, a singuratatzii; ne nashtem singuri si ...