marţi trei ceasuri rele
marţi trei ceasuri rele
douăşcinci noiembrie două mii opt marţi ora cinci am
am alunecat pe gresia
prea neagră să fie asfalt / prea albă să fie plexiglas
m-am trezit cu o vânătaie demnă de
prima pagină din make up magazine
şi cu mâinile pline de ceasuri
I
şapte patruşapte
accident pe şoseaua periferică
un scooter şi-a prins oglinda retrovizoare
de retina mea
degeaba mă străduiesc să te privesc în ochi
văd umbrele zilei de ieri
o fantomă care dansează step cu lords of the dance
în cearceafuri albe
II
nouă douăştrei
salpetriere secţia oftalmologie sala de operaţii
trei interni doi rezidenţi şi un doctor
se chinuie să opereze o dezlipire de retină
un malpraxis mă lasă cu bucata de privit amintirile
înfiptă în ochiul drept
flash-uri postraumatice în alb negru
îmi alunecă printre degete ca o furtună de cuvinte
III
treişpe şi opt minute
a privite entertainment între mine şi „a fost o dată"
se sfârşeşte cu o soluţie fără drept de veto
voi citi viitorul în braille
douăşcinci noiembrie două mii opt marţi
ora trei fix pm
mă ridic de pe gresie şi-mi caut ochelarii de soare
Commentaires